Sunt sătul de Grasu XXL şi Guess Who

Am zis să discut cazurile acestor pseudo-hip-hopperi împreună, pentru că tot împreună au reuşit cel mai jenant featuring din istoria rapului românesc, dacă nu a muzicii universale. Îl găsiţi aici. În caz că n-aţi avut răbdare să ascultaţi mizeria numită “A doua oară” nici măcar prima oară, vă zic eu despre ce este vorba: e o melodie de 3 minute – o raritate pentru Guess Who, care sare de 3 minute doar daca are un invitat pe piesă – în care Guess Who şi Grasu XXL au strofe IDENTICE, doar că unul zice versurile la persoana a doua, iar celălalt la persoana întâi. How cool is that?

Am mai zis-o undeva, o mai zic şi aici, că-mi place cum sună. Un rapper din România nu poate nici să se cace, fără ca Grasu XXL să fie de faţă. Adică, dacă Grasu XXL n-are o strofă pe o piesă, trebuie să fie implicat în producţie, mix, master sau măcaaar să apară în videoclip. Altfel nu se pune. Din punctul ăsta de vedere, Grasu XXL e mai ţigan decât ex-hip-hopperul Connect-R, care a zis-o cu gura lui: piaţa muzicală e prea plină de mine, mă retrag o perioadă. Tot respectul pentru om, chiar dacă muzica lui nu mai are nicio treaba cu hip-hop-ul. La fel cum nu are nici melodia “Prea mult fum“, tot de la Grasu XXL.

Apoi, Grasu XXL îşi permite să ceară 30 de lei pe ultimul lui album, când “Scăpat de sub control” al lui DOC şi “cuvintecevindecă” de la Cedry2k costă 25. Eu zic că e obraznicie. Am cumpărat “Curaj” şi încă mi se pare un album bun, dar sunt atât de sătul de Grasu XXL, încât n-aş asculta “Oameni” nici dacă s-ar auzi în nişte căşti lipite de urechile mele cu Superglue.

Ajungem la subiectul “Azi nu“. O piesă care a prins. A prins la fanele lui Tudor Chirilă şi la graşii mai mici, care nu fac nimic toată ziua, pentru că stau la calculator, cu sticla de Cola şi chipsurile lângă ei. Punct.

La final, să-i dăm cuvântul chiar lui Grasu XXL: “Mai bine-l ascult pe Salam, decât pe Inna! Salam e şef, el ştie muzică, a făcut Conservatorul“. Nu ascult Inna, n-am vreo fantezie specială cu ea, dar declaraţia asta arată exact ce înseamnă să mănânci căcat şi să-ţi facă şi plăcere.

Despre Guess Who nu sunt prea multe de zis, din moment ce o arde pe toate piesele cu aceeaşi voce plictisită, care se vrea profundă. Recunosc, m-a păcălit să-i cumpăr “Locul potrivit“, că mă apucase nostalgia de la melodia asta si l-am luat odată cu albumul lui Spike, dar nu cred că l-am ascultat de mai mult de 2-3 ori. Asta în timp ce “Scăpat de sub control” e în CD playerul din maşină de vreo două luni. Îl mai ţin până iese “cuvintecevindecă“.

Pe Guess Who n-o să-l iert niciodată pentru că a stricat cu refrenele lui de căcat două piese superbe: “Călăul” şi “Introspecţii“.

Din partea mea, poate să facă în continuare milioane de vizualizări pe YouTube, dar dacă punem cap la cap versurile de la TOATE piesele scoase de Guess Who, o să vedem că sunt mai puţine decât are Cedry2k sau DOC pe doar doua-trei piese. Doar că ale lor nu sunt “pe înteţelesul tuturor” şi nu le zic aşaaa, cu feeling, ca Guess Who… GTFOH!

Etichete: Grasu XXL, Guess Who